Introducere si concepte esentiale

Monitorizarea informatiilor care circula in spatiul public este un instrument utilizat pentru intelegerea opiniilor, perceptiilor si preocuparilor oamenilor si pentru informarea raspunsului in situatii de urgenta. Aceasta presupune monitorizarea sistematica a discursului si sentimentului public exprimat in mass-media traditionala, media digitala si in mediile offline si online, precum si observarea si interpretarea activa a semnalelor.

In contextul sanatatii publice, monitorizarea permite intelegerea conversatiilor si naratiunilor referitoare la o tema de sanatate publica, identificarea informatiilor false care circula si urmarirea fluxului de informatii online si offline. Pentru o imagine cat mai completa, monitorizarea ar trebui sa se bazeze pe mai multe surse de informatii, online si offline, care pot oferi date despre ceea ce oamenii percep, stiu, cred si despre modul in care se comporta.

Importanta monitorizarii informatiilor pentru sanatatea publica

Monitorizarea informatiilor care circula in spatiul public permite detectarea semnalelor relevante pentru sanatate si reprezinta baza pentru interventiile RCCE-IM. Procesul poate utiliza surse online, precum instrumentele de monitorizare a retelelor sociale si a mass-mediei, dar si surse offline, precum sondaje si chestionare, grupuri de discutii, interviuri, intalniri comunitare, linii de asistenta si emisiuni radio.

Monitorizarea informatiilor implica si provocari etice. Materialul cursului mentioneaza aspecte legate de controlul datelor, comercializare, transparenta si responsabilitate, drepturile omului, intimitate si demnitate, incredere si respectarea practicilor culturale. Fara supraveghere etica si indrumare adecvate, monitorizarea poate produce prejudicii indivizilor si comunitatilor, poate eroda increderea si poate submina raspunsul la situatii de urgenta.

Echipa implicata

Monitorizarea informatiilor care circula in spatiul public combina utilizarea instrumentelor digitale cu analiza umana. Instrumentele digitale pot creste eficienta prin automatizarea colectarii datelor si a analizei initiale, insa oamenii raman esentiali pentru intelegerea semnalelor si a contextului si pentru evaluarea riscurilor.

Procesul presupune, de asemenea, verificarea informatiilor prin identificarea sursei semnalului, evaluarea dovezilor disponibile si a informatiilor contextuale si consultarea expertilor sau autoritatilor pentru validarea informatiilor. In functie de semnalul identificat, raspunsul poate implica si colaborarea cu mesageri de incredere si profesionisti din domeniul sanatatii.

Structura cursului

Lectia 1
• Intelegerea monitorizarii informatiilor care circula in spatiul public;
• Identificarea si utilizarea surselor de informatii online si offline;
• Selectarea surselor de date in functie de contextul si tema de sanatate monitorizata;
• Recunoasterea provocarilor etice si a principiilor privind utilizarea responsabila a datelor.

Lectia 2
• Construirea unui sistem de monitorizare a informatiilor care circula in spatiul public;
• Detectarea sistematica a semnalelor relevante pentru o tema de sanatate;
• Verificarea acuratetii si credibilitatii semnalelor identificate;
• Evaluarea riscului pe baza raspandirii semnalului, influentei sursei si riscului pentru sanatatea publica;
• Prioritizarea semnalelor care necesita un raspuns.

Lectia 3
• Aplicarea procesului de monitorizare, verificare si evaluare a riscului in analiza semnalelor infodemice;
• Analiza semnalelor referitoare la vaccinare, tratamente, preventie si accesul persoanelor varstnice la servicii de sanatate;
• Stabilirea necesitatii unui raspuns in functie de nivelul de risc al semnalului;
• Elaborarea rapoartelor de monitorizare si insight privind infodemia;
• Sintetizarea semnalelor detectate, a implicatiilor pentru sanatate si a actiunilor recomandate.

Autorii cursului

• Prof. Univ. Dr. Adela Iancu – medic primar Medicina de Familie, formator, profesor universitar
• Dr. Daciana Toma – medic primar Medicina de Familie, formator, vicepresedinte SNMF